Zilnic cele mai relevante stiri despre asigurari.
sâmbătă, 15 septembrie 2012
Rataciti in traducere
De fapt, daca ar fi vorba de dat o
fuga, ar fi bine pentru ca cei in cauza s-ar plictisi si ar accesa variantele
on-line sau si-ar tine volumul la indemana. Sigur, ar mai exista si varianta
consultarii cat mai rare, tocmai pentru ca ai inceput sa stapanesti mai bine
limba respectiva.
Dar a stapani o limba nu
echivaleaza cu a sti cuvinte, cu a nu avea nevoie de dictionar. Asta poate face
un robot. Cum este Google Translation, care, de multe ori, ofera traduceri
ilare pentru un vorbitor nativ al limbii in care face traducerea.
Din nefericire, multi traducatori
actuali se comporta cam ca masinaria Google: stiu echivalentul cuvintelor, dar
nu au ceva mult mai important... simtul limbii.
Cu ani in urma, cand probabil
certificatul de traducator nu se lua cu 7 sau cand nota respectiva echivala cu
un 10 de acum, inainte ca protagonistii unui film sa rosteasca primele vorbe,
pe marile ecrane, aparea autorul traducerii si adaptarii. Distinctie clara
intre cele doua.
La fel si in cazul cartilor traduse.
De putine ori, cineva priceput mai mult la traducere si mai putin la adaptare
se multumea sa lase termenul in limba respectiva si sa-i spuna sensul de baza
intr-o nota de subsol, cu precizarea ca expresia sau jocul de cuvinte
este intraductibil.
Cu putin efort, poate ca l-ar fi facut
traductibil. Din pacate pentru ei, traducatorii de filme nu puteau face nota de
subsol asa ca erau obligati sa adapteze. Sa nu mai vorbim despre statele care
au ales nefericita idee a dublajului, unde traducatorul ce poate face? Sa lase
actorii sa dea din gura fara ca (tele)spectatorii sa auda jocul de cuvinte
intraductibil?
Si in filme si in carti, au inceput sa
apara, mai ales dupa Revolutie, probleme de adaptare. Cele mai frecvente
sunt numele unor orase foarte cunoscute. N-o sa mai spuna cineva Noul York,
Lipsca (Leipzig), desi, din fericire, se mai vorbeste despre Noua Zeelanda,
Noua Caledonie, Noua Scotie.
Dar putini tineri, altfel mari
patrioti, se obosesc sa utilizeze termenii corespondeti in limba romana pentru
Nice, Milan, Marseille, Wien. Pe urma, se mai intampla ca
substantivul "map" (harta – in limba engleza) sa ajunga in limba
romana... mapa sau, desi verbul to ask este folosit in discutia
despre casatorie, este tradus cu sensul de a intreba sau verbulto save, intr-un
dialog despre economisire, este tradus cu a salva...
In carti sau in filme, o traducere
incorecta poate cel mult sa supere sau sa starneasca rasul. Dar, cand este
vorba de a traduce gresit sau aproximativ declaratii oficiale, consecintele pot
fi grave.
Ministrul francez de Interne, Manuel
Valls, declara: "La France ne peut pas accueillir toute la misere du monde
et de l'Europe", iar traducerea a fost "Franta nu poate primi toata
mizeria din lume si din Europa".
Desi variantele on-line ale DEX
amintesc, in treacat, ca mizerie inseamna si murdarie, probabil ca, de la
traducerea romanului "Les Miserables", nimeni nu a mai folosit, in
limba romana, termenul de mizerie pentru a desemna nefericirea sau saracia
extrema, termeni imprumutati, cu tot cu sensul de baza, din limba
franceza.
Asadar, traducerea corecta, mot-a-mot,
ar fi "Franta nu poate primi toata nefericirea din lume si din
Europa", iar o traducere mai buna, cu tot cu adaptare, ar fi "Franta
nu poate fi refugiul pentru toti nefericitii lumii si ai Europei", iar, in
cei mai putin diplomatici termeni, pe intelesul tuturor: "Franta nu este
mama ranitilor!"
Oricare dintre acestea se apropie mai
mult de ceea ce a vrut sa spuna, sa transmita, sa comunice oficialul francez.
Sursa: manager.ro
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu