Munca de acasa devine un obicei tot mai popular si furnizeaza beneficii atat pentru angajatori, cat si pentru cei care lucreaza pentru ei. Companiile mizeaza pe acest tip de munca, sperand ca vor atrage, vor creste adevarate talente. Angajatii sunt atrasi de munca de acasa, deoarece economisesc ceva bani si au parte de flexibilitate. Freelancing-ul este o alternativa tot mai realista pentru unii dintre angajatii care au fost nevoiti sa se reprofileze, dupa ce recesiunea i-a lasat fara joburi. Cand esti freelancer, lucrezi cand si cat vrei tu, dar trebuie sa ai o anumita personalitate.

Daca duci lipsa muncii in echipa, nu esti motivat si ai nevoie de mult timp, pentru a finaliza un proiect, atunci nu esti potrivit pentru munca de acasa. Cand lucrezi din caldurosul camin, comunicatiile se desfasoara via email sau mesagerie instant, astfel incat trebuie sa cunosti tainele unor asemenea mijloace moderne.

"O persoana care lucreaza de acasa trebuie sa inteleaga structura propriului timp si sa cunoasca tehnicile moderne de comunicatie", spune Andrew Rose, fondatorul si editorul unui blog de sfaturi in cariera. "In conditiile in care joburile de acasa presupun comunicarea prin email/sms/telefon, angajatii de acest tip trebuie sa poata vorbi/scrie cat mai concis".

Un angajat "casnic" trebuie, de asemenea, sa nu se lase prada distragerilor din jur. Fie ca vorbim de un plic sosit prin posta, cainele care latra sau un musafir neasteptat, toate aceste elemente iti vor incetini ritmul de munca. "Munca de acasa necesita un anumit tip de rigiditate", mai precizeaza Rosen.

Potrivit lui Kathleen Downs, manager HR la Robert Half International, una din cheile succesului muncii la domiciliu este sa te asiguri ca mentii mereu legatura cu seful si colegii.

Zona de lucru trebuie sa fie "ferita de distractii". Potrivit lui Swart, de la oDesk, chiar si freelancerii isi segmenteaza timpul si muncesc dupa un anumit program.

"Trebuie sa respecti un orar. Trebuie sa te comporti ca si cum ai fi la birou, inconjurat de colegi si sub atenta supraveghere a sefului", spune Swart. "Cand lucrezi de acasa, trebuie sa mentii un anumit nivel de disciplina autoimpusa, care nu vine, de obicei, in mod natural".

4. Scrie articole online - Poti face bani si din jurnalism online. Vei fi platit in functie de vizualizarile articolelor tale;

5. Creeaza un clip video pentru YouTube - Filmeaza un spot pentru YouTube, orice iti trece prin minte; daca acesta va deveni popular, vei putea insera reclama in dreptul sau si castigurile nu se vor lasa asteptate;

6. Fa pe fotograful - Daca ai "ochi" si pasiune pentru fotografie, o sa reusesti sa iti vinzi produsele unor site-uri precum Shutterstock - un loc in care fotografii amatori isi pot vinde fotografiile;

7. Deseneaza si proiecteaza diverse elemente grafice - Unele site-uri iti dau bani si pentru ilustratii sau elemente grafice. Primesti bani pentru fiecare descarcare;

8. Implica-te in productia de tricouri personalizate - Poti concura cu un design de tricou pentru site-uri precum Threadless. Daca designul tau este ales, castigi 2.000 de dolari, un voucher threadless de 500 de dolari (care poate fi rascumparat contra sumei de 200 de dolari) si alti 500 de dolari, ori de cate ori tricoul tau este reprintat;

9. Vinde asigurari - In domeniul asigurarilor, vei obtine bani nu doar atunci cand inchei un contract. Astfel, vei primi un comision in momentul in care clientul isi va reinnoi polita de asigurare;

10. Investeste in dividende - Una din cele mai populare metode de obtinere a unui venit pasiv este investitia in actiuni care isi recompenseaza proprietarii cu dividende mari.

Iata de ce, cu exceptia cazului cand inventatorul are el insusi resursele si experienta pentru a desfasura cap-coada afacerea, singura solutie pentru a se face bani cu respectiva inventie este ca drepturile asupra ei sa fie vandute unui producator de calibru. Acesta vine cu utilaje pentru productia de serie, cu furnizori de materiale, cu canale de distributie – lucruri cel putin la fel de importante ca inventia in sine. In caz contrar, daca nu se accepta aceasta cedare a drepturilor, situatia poate deveni complicata si totul se poate termina prost.

Niciun inventator nu vrea ca altii sa se imbogateasca pe spinarea lui, dar nu trebuie uitat niciun moment ca a avea un brevet nu inseamna nimic – e doar o bucata de hartie, buna de inramat si de agatat pe un perete. A vinde drepturile de exploatare a acelui brevet se cheama a profita de pe urma lui. Mai mult sau mai putin, dar a profita.

In plus, sa nu se inteleaga cumva ca vanzarea in sine a drepturilor de expoatare este floare la ureche. Daca aveti cumva o inventie (chiar si una geniala) si vreti s-o vindeti unor investitori, trebuie sa stiti ca exista cateva motive foarte solide pentru care demersul dvs. poate fi sortit esecului:

1. Ideea dvs. nu este noua. Faptul ca nu ati vazut un produs similar pe piata nu inseamna ca un astfel de produs nu exista. E posibil chiar ca inventia sa mai fi fost propusa pe piata si sa nu fi avut succes. Sau sa nu mai fi fost propusa, dar sa existe deja brevete care protejeaza anumite caracteristici ale ei. Singurul mod in care se poate afla adevarul este o cercetare profesionista, dar o asemenea cercetare costa (in S.U.A. pretul e in jur de 1.000 $).

2. Producatorii nu cauta neaparat produse noi. Fiti convins ca orice producator are deja proiecte cu care sa isi bata capul, proiecte in care a investit timp si bani. Ideea cu care veniti dvs. se afla asadar in competitie cu alte idei si nu va fi luata in considerare decat daca promite cu adevarat un profit mult mai atractiv. Si nu va lasati indus in eroare de faptul ca multi producatori studiaza frecvent arhive de brevete - ei nu sunt interesati sa gaseasca inventii pe care sa le cumpere, ci doar cauta caracteristici pe care sa le adauge, intr-o forma sau alta, produselor pe care, asa cum am mentionat, le au deja in lucru.

3. Produsul nu este profitabil. Cu alte cuvinte, costul lui de productie nu permite desfacerea la un pret pe care piata sa il accepte. Astfel, investitorul/producatorul, ca sa isi acopere toate cheltuielile, trebuie sa vanda produsul catre angrosist la un pret de doua ori mai mare decat costul lui de productie. Angrosistul, la randul lui, trebuie sa il vanda detailistului la un pret de 1,5 ori mai mare decat pretul cu care l-a luat de la producator, iar detailistul il ofera pe piata la un pret dublu fata de cel pe care l-a platit el insusi. Asadar, 2 x 1,5 x 2 = 6, deci costul de productie trebuie sa insemne o sesime din pretul pe care consumatorul final accepta sa il plateasca. Multe inventii se impotmolesc la acest calcul.

4. Punerea in practica a inventiei cere schimbari tehnologice importante. De obicei, companiile mari au investit atat de mult in utilajele si liniile lor tehnologice actuale incat sunt practic prizonierele lor. Ca urmare, ele se vad nevoite sa ia in considerare doar acele produse noi a caror realizarea se muleaza pe dotarea existenta. Gigantul General Motors primeste anual cca 25.000 de idei noi, dar doar una dintre ele ajunge sa fie pusa in practica. Si asta nu pentru ca celelalte 24.999 sunt proaste, ci pentru ca firma nu isi permite sa faca schimbari.

5. Nu abordati investitorul in modul cel mai potrivit. Marile companii se bazeaza pe sisteme/proceduri/rutine foarte clare - altfel ar fi haos. Daca ele sunt cat de cat interesate de inventiile venite din afara, atunci cu siguranta au un sistem prin care aceste inventii sunt evaluate. Daca folositi acest sistem, veti primi cel mai complet raspuns pe care compania este dispusa sa vi-l dea, daca nu, veti primi un raspuns incomplet sau nu veti primi nimic.

Am enumerat aici cateva motive obiective, dar trebuie sa tineti cont ca exista si motive subiective pentru care propunerea dvs. sa fie refuzata: prezentarea pe care ati facut-o nu a fost prea clara, ati dat impresia ca sunteti un om cu care e dificil sa lucrezi, nu ati reusit sa dovediti ca stapaniti toate aspectele tehnice ale inventiei sau, pur si simplu, interlocutorul dvs. a avut o zi mai proasta.