Asigurarile corporate sunt principala speranta a asiguratorilor in conditiile in care clientii de retail cumpara rareori o alta polita in afara celor obligatorii (auto sau de locuinte) si in plus competitia pe pret le-a adus asiguratorilor pierderi de sute de milioane de euro din asigurari auto obligatorii. Pierderile uriase au insemnat si probleme cu plata despagubirilor solicitate, astfel ca asiguratorii trebuie sa recupereze acum si increderea asigurati lor, nu doar banii pierduti in ultimii ani. 

Aceste subiecte vor fi dezbatute pe larg in cadrul seminarului despre asigurari organizat de Ziarul Financiar miercuri. Invitati la acest seminar sunt Vasile Nicula, presedintele Comisiei de buget-finante din Senat, Dan Constantinescu, membru in consiliului CSA, Carmen Radu, membru in comitetul de directie al UNSAR, Bogdan Andriescu, presedintele UNSICAR, Catalin Chiriac, vicepresedintele Astra, Theodor Alexandrescu, presedintele Metropolitan Life, Mihai Tecau, presedintele Omniasig. Din partea clientilor corporate, principala tinta a asiguratorilor in aceasta perioada, vor fi prezenti Florin Popa, business to business director al Orange Romania, Razvan Diaconescu, directorul general al Impuls Leasing, precum si un reprezentat al Ursus Breweries. 

Unul dintre subiectele-cheie de pe agenda legiuitorului este infiintarea Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF), organism care ar trebui sa reglementeze piata asigurarilor, alaturi de cea a pensiilor private si cea de capital. Legea de infiintare a autoritatii a fost retrimisa in Parlament de catre presedintele Traian Basescu, urmand sa fie adoptata sub o noua forma. 

La randul sau, actuala autoritate de supraveghere (CSA) s-a implicat mai puternic in ultima perioada in apararea clientilor nemultumiti de gestionarea dosarelor de dauna, mai multi sefi ai unor asiguratori mari fiind amendati anul trecut din cauza numarului mare de reclamatii. CSA vrea sa schimbe acum si normele privind asigurarile auto obligatorii pentru a limita pierderile inregistrate de companiile de asigurari din aceste polite. 

Asiguratorii cauta acum nise de piata mai profitabile, una dintre zonele vizate fiind asigurarile de sanatate, care au un potential urias, dar numai in contextul unei reforme ample in sistemul de sanatate, care deocamdata intarzie sa apara. Clientii corporate sunt principala tinta a asiguratorilor si pe acest segment de piata. Asigurarile de sanatate insumeaza in prezent numai 1% din piata asigurarilor, care anul trecut s-a ridicat la 1,8 miliarde de euro. Piata asigurarilor a crescut cu aproape 6% in 2012 dupa trei ani de scadere accelerata. Politele auto au reprezentat circa jumatate din vanzari. 

CATALIN CHIRIAC - vicepresedintele Astra Asigurari ocupa de anul trecut pozitia de vicepresedinte al Astra, cel mai mare asigurator local. Anterior a lucrat in cadrul Euroins pe pozitia de director de asigurari. Este absolvent al Facultatii de Medicina si Farmacie si are o experienta de 12 ani in asigurari. 

DAN CONSTANTINESCU - membru in consiliul CSA este membru al consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor din iunie 2006. A absolvit Facultatea de cibernetica din cadrul ASE si are un doctorat in stiinte economice. A fost presedinte al Libra Bank, al societatii de investitii Safi-Invest si parlamentar. 

FLORIN POPA - business to business director al Orange Ocupa functia de business to business director al Orange Romania din luna februarie a acestui an. Anterior a fost timp de sase ani directorul de vanzari si distributie al companiei. Este licentiat in economia si dreptul afacerilor.

Masurile au fost adoptate in contextul in care austriecii au incercat in ultimii ani sa accelereze restructurarea operatiunilor locale pe fondul scaderii afacerilor in perioada de criza si al cresterii volumului despagubirilor. Accelerarea de anul trecut a restructurarii a avut loc inclusiv pe fondul fuziunii dintre Omniasig si BCR Asigurari, doua companii care concurau pe acelasi segment de piata. Omniasig si BCR Asigurari au trecut printr-un proces dur de restructurare inainte de a fuziona care a insemnat inchiderea a 125 de unitati din cele 350 si disponibilizarea unui angajat din sase. 

De altfel, cele mai multe disponibilizari s-au facut la cele doua companii, unde mai mult de 14% din oameni au plecat, iar numarul unitatilor teritoriale a scazut cu aproape 40%. VIG spera la reducerea costurilor operationale cu 10 mil. euro/an ca urmare a acestei fuziuni. 

La Asirom, austriecii au inchis 10 sucursale pe parcursul anului trecut. Totodata, 150 de oameni au plecat. Pierderile uriase adunate de industria asigurarilor in ultimii ani au determinat multe companii de asigurari sa inchida o buna parte din agentii si sa se reorienteze spre alte canale de distributie: brokeri, bancassurance sau vanzari online. 

Chiar daca au redus costurile, austriecii nu au reusit sa readuca afacerile pe plus, iar in ultimii doi ani au functionat pe pierdere. Anul trecut pierderile s-au adancit, rezultatul negativ consolidat al celor trei companii din portofoliul VIG s-a situat la circa 20,5 mil. euro, cu peste 50% mai mare decat pierderea consemnata in 2011. 

Grupul pune rezultatele negative in principal pe seama scaderii primelor brute subscrise pe clasa asigurarilor generale si a accelerarii cheltuielilor cu despagubirile pe zona asigurarilor de raspundere civila auto (RCA). 

Veniturile din vanzarile de polite generale operate de grup au coborat cu 17% pe parcursul anului trecut, pana la 334 mil. euro. Pe de alta parte pe nisa asigurarilor de via ta austriecii au inregistrat venituri din subscrieri mai mari cu circa 13% anul trecut comparativ cu 2011, incasarile din aceste polite ajungand la 114 mil. euro. 

De altfel, BCR Viata nu a fost afectata de restructurarea de anul trecut, numarul angajatilor ramanand constant la 110. VIG controleaza circa un sfert din piata locala de asigurari si a subscris prime brute de circa 448 mil. euro anul trecut, in scadere cu 11% fata de 2011. Grupul opera la finalul lui 2012 o retea teritoriala de 370 de agentii. Cea mai mare parte a vanzarilor de asigurari de viata are loc prin canalul de bancassurance, in cadrul unui parteneriat incheiat cu BCR, cea mai mare banca locala.

Raed Arafat sustine ca ministrul Sanatatii a numit o comisie, care include si reprezentanti din Colegiul Medicilor.

Legea malpraxisului va actiona nu numai impotriva medicului care a comis malpraxis, ci si in favoarea pacientului victima, prin acordarea de despagubiri direct de la firma de asigurari.

„In momentul in care are loc un malpraxis, procesul trebuie sa mearga mai departe, iar victima sa primeasca despagubire. Daca se rezolva acest lucru, iar solutionarea vine de la asigurari, s-ar putea sa rezolvam foarte multe din nemultumirile populatiei", a mai spus Arafat.

Capital Leasing, firma-fanion a grupului, gestioneaza un portofoliu cu o valoare care depaseste suma de 120 mil. lei, genernd un profit impozabil de peste 1,5 mil. lei. 

Capital Fleet, desi actioneaza intr-o piata ce a inregistrat o crestere de 12%, a reusit sa depaseasca media printr-o crestere de peste 35% fata de anul 2011. 

Capital Asig, pe baza parteneriatelor pe care le are cu firmele de asigurare/reasigurare din top 10 national, a reusit performanta de a intermedia prime brute subscrise in cuantum de peste 4,5 mil. lei in cursul anului trecut. 

Istoria noului grup financiar are la baza infiintarea, in anul 2000, a Capital Leasing, care a luat fiinta in orasul Slatina. in anul 2002, firma a deschis prima sucursala in Bucuresti. Lund in considerare diferentele mari dintre piata locala si cea centrala, Capital Leasing a relocat in Bucuresti, incepnd cu anul 2003, cea mai mare parte dintre activitatile sale, pastrnd la Slatina partea de back-office (contabilitatea, logistica) si ctiva reprezentanti de vnzari. in anul 2007, sediul central al firmei a fost mutat in Bucuresti, iar biroul din Slatina a devenit sucursala. 

"Povestea noastra a inceput atunci cnd am urmat o idee, am transpus-o intr-un plan de afaceri si am adaugat multa munca si perseverenta. Am implementat tot ceea ce stiam despre domeniul finantelor si am ales cea mai buna echipa. Aceste ingrediente au creat mediul optim care sa ne ajute sa gandim liber, sa fim creativi. Asa putem astazi sa aplicam cu succes conceptul de leasing creativ'', a declarat Viorel Nica, fondatorul Capital Leasing si Manager General al Grupului. 

Extinderea activitatilor a determinat in timp aparitia Capital Asig, companie de intermedieri in domeniul asigurarilor. A urmat Capital Auto, care a venit ca o completare a necesitatilor semnalate de catre clientii Capital Leasing pentru autovehiculele finantate. Capital Auto s-a dezvoltat semnificativ, astazi ajungnd sa detina, la Slatina, unul dintre cele mai mari complexe de intretinere si service auto din zona de sud-est a Romaniei, complex ce se intinde pe o suprafata de peste 4.000 de mp construiti. 

Capital Asig a oferit de la bun inceput servicii complete de asigurare pentru utilizatorii de bunuri (mobile sau imobile) finantate de catre Capital Leasing. 

O alta firma infiintata in anii imediat urmatori a fost Capital Fleet Services. Din 2004, anul infiintarii sale, Capital Fleet activeaza in domeniul leasing-ului operational, prestnd activitati de inchiriere si leasing, cu autoturisme si autovehicule rutiere usoare. Firma ofera un produs modern, flexibil si transparent din punctul de vedere al costurilor. "Nu implementam un produs generalizat. Mai degraba gasim solutii particularizate care sa ofere o maxima satisfactie clientilor nostri", a spus Viorel Nica. 

Capital Financial Services este cea mai noua entitate a Grupului Capital. Firma urmeaza aceeasi strategie si viziune ca oricare companie din cadrul Grupului: crestere, dublata de calitatea portofoliului si a serviciilor. Domeniul in care va activa societatea este definit de imbinarea dintre sisteme traditionale de plati financiare si mediul online. 

"Urmarim ca relatia clientilor nostri cu lumea finantelor sa fie una de sustinere, business-to-business, bazata pe solidaritate, incredere reciproca si interese comune. Asiguram un mediu de afaceri solid si consistent. Suntem ghidati de o filosofie simpla: sa ne cunoastem mai bine, sa avem incredere unii in ceilalti, sa ne facem planuri si sa ne dezvoltam impreuna. Pentru ca suntem convinsi ca atentia noastra la detalii se poate masura in planuri mai mari si mai indraznete", a precizat Viorel Nica.

„Oamenii au nevoie de bani si apeleaza la sursele pe care le au in conditiile in care economia nu isi revine. Cred ca majoritatea apeleaza la acesti bani pentru a-si acoperi cheltuielile zilnice, nu pentru a face vreo achi zitie mai importanta“, spune Bogdan Andriescu, presedintele UNSICAR – asociatia profesionala a brokerilor de asigurari. 

Aproape trei sferturi din plati, respectiv 309 milioane de lei (69 mil. euro), au fost efectuate de companiile de asigurari cu titlul de rascumparari totale, ceea ce inseamna ca detinatorii politelor respective au renuntat complet la relatia cu asiguratorul. Anularile de polite au crescut anul trecut dupa ce apele se mai linistisera in 2011 pe fondul asteptarilor de revenire a economiei. Volumul rascumpararilor achitate de companiile de asigurari de viata a explodat in criza din cauza scaderii veniturilor populat iei, a cresterii somajului si in conditiile in care clientii au devenit tot mai speriati de scaderea randamentelor din investitii. 

Chiar daca scaderea randamentelor s-a oprit in ultimul an, nevoia de lichiditati se reflecta in continuare in volumul politelor anulate. Politele de tip unit-linked (asigurari de viata cu componenta investitionala) au dat cele mai mari batai de cap asiguratorilor. De exemplu, anul trecut sumele retrase din aceste conturi s-au ridicat la 246 milioane de lei (55 mil. euro), adica 57% din total. Spre deosebire de asigurarile de viata traditionale, pentru care asiguratorul garanteaza un randament minim, in cazul poli telor unit-linked clientii isi asuma intregul risc investitional. 

Cresterea rascumpararilor de polite vine in contextul in care vanzarile de asigurari de viata au stagnat practic in criza. Asiguratorii au incasat anul trecut circa 1,8 mld. lei (400 mil. euro) din polite de viata, nivel similar cu cel inregistrat in 2008. Spre comparatie in perioada anterioara de patru ani, piata asigura rilor de viata crescuse cu aproape 80%. Asigurarile unit-linked au scazut anul trecut sub 35% din vanzarile totale de polite de viata. Sumele incasate din acest tip de polite s-au ridicat la 626 milioane de lei (140 mil. euro), ceea ce inseamna o crestere de numai 2% fata de 2011. 

Clientii au inceput sa evite politele unit-linked pe fondul volatilitat ii ridicate a burselor si au devenit mult mai atenti la produsele care le garanteaza valoarea capitalului investit. Un episod de panica pentru clienti a fost reprezentat si de tensiunile de pe pietele financiare din vara anului trecut, cand randamentele din investit ii au intrat din nou, pentru un scurt moment, in teritoriul negativ. 

Totusi, pe langa scaderea randamentelor si nevoia de lichiditati a clientilor, un rol important in decizia acestora de a-si anula politele de asigurare l-a avut si consultanta ne adecvata primita in momentul incheierii con tractului. Multi agenti de asigurare au promovat aceste polite ca fiind simple produse de economisire, iar clientii s-au speriat in momentul in care au descoperit ca sumele din cont incep sa scada. Asigurarile unit-linked sunt incheiate pe termen lung iar in cazul in care sunt rascum parate in primii ani dupa constituire, clientii primesc de obicei sume mult mai mici decat banii investiti efectiv deoarece costurile de administrare sunt concentrate in primii ani. 

In plus, orice polita de asigurare are si o componenta de protect ie, astfel ca nu toata suma platita de client ajunge in contul sau de investitii.

Asa cum explica Alin Dicu, branch manager Asko 24, prima de asigurare pentru cei ce transporta bunuri la temperatura controlata este mai mare, proportional cu riscul, si ea acopera si deteriorarea marfurilor prin defectarea instalatiei frigorifice sau orice alta eroare, cu conditia ca intretinerea vehiculelor si aparatelor sa fie corespunzatoare. Iar cazurile din iarna trecuta, cand marfa se deteriora deoarece camioanele ramaneau inzapezite, sau, dimpotriva, cele din timpul verii, cand temperatura depaseste 40 de grade C, sunt printre putinele in care compania de transport nu este raspunzatoare, conform art. 17.2 CMR, care spune ca transportatorul este exonerat de raspundere daca pierderea, avaria sau intarzierea a avut drept cauza o culpa a persoanei care are dreptul sa dispuna de marfa, un ordin al acesteia nerezultand dintr-o culpa a transportatorului, un viciu propriu al marfii sau circumstante pe care transportatorul nu putea sa le evite si ale caror consecinte nu le putea preveni. Acest risc este dificil de asigurat chiar si de catre proprietarul marfii intr-o polita Cargo „all risk", asa cum mai precizeaza Alin Dicu. 

Pe de alta parte, o situatie ce poate aparea este aceea a contaminarii unor bunuri ca urmare a transportului in aceeasi duba in care s-a transportat marfa purtatoare de germeni/miros. In acest caz este greseala transportatorului si el este responsabil, deoarece era obligat sa prezinte duba/echipamentul in conditii perfecte. Situatia este prinsa in contractul de asigurare CMR, dar cu conditia ca soferul sa nu fie si administratorul/proprietarul firmei de transport, pentru ca in acest caz poate fi vorba de neglijenta majora si asiguratorul poate refuza plata despagubirii. 

Asko 24 are, la nivel european, peste 5.000 de clienti firmei de transport, iar cei care activeaza pe piata marfurilor la temperatura controlata au de la 5-10 pana la 300 camioane frigorifice sau flote mixte. In ceea ce priveste clientii din tara noastra, compania le- a acordat despagubiri mai ales pentru marfa contaminata, marfa deteriorata din cauza defectarii agregatului frigorific, refuzul impus de standardul calitatii marcii respective, desi marfa era in conditii bune din punct de vedere al raportului sanitar, si accidentele, care intra in categoria evenimentelor „clasice".

Flota Germania Fluggesellschaft are in componenta 19 de aeronave (11 - Boeing B737 si opt aeronave Airbus A319). 

Valoarea totala a flotei este de 700 de milioane de dolari. Iulius Alin Bucsa, presedinte directorat Astra Asigurari, a precizat ca acest contract este inca un pas in extinderea internationala a companiei. Germania Fluggesellschaft are sediul in Berlin si a fost fondata in anul 1979. 

Compania opereaza curse regulate si de tip charter in peste 30 de destinatii internationale, transportand anual peste 2,5 milioane de pasageri. 

Astra Asigurari administreaza, de peste 20 de ani, majoritatea contractelor din domeniul aviatiei din Romania, inclusiv Tarom (cel mai mare client local in domeniul asigurarilor de mijloace de transport aerian). Astra Asigurari activeaza pe piata din Romania de peste doua decenii. Compania s-a desprins in 1991 din fostul ADAS. 

Compania a deschis doua sucursale in afara teritoriului Romaniei, in Ungaria , la finalul anului 2010 (Astra Biztosito), respectiv in Slovacia (Astra Poistovna) in decembrie 2012. Recent, asiguratorul l-a atras pe Liviu Stoicescu , fost membru al directoratului Omniasig VIG , fiind propus de Consiliul de Supraveghere al Astra ca membru in directorat. 

Astra Asigurari a subscris anul trecut prime de 1,13 miliarde de lei, in crestere cu 12,3% fata de anul precedent, din care 66 milioane de lei reprezinta venituri din polite incheiate de subsidiara din Ungaria, Astra Biztosito. Rezultul Astra nu include si activitatea sucursalei asiguratorului din Slovacia, deschisa in decembrie 2012, care nu a inregistrat subscrieri.

Tranzactia a fost anuntata in luna ianuarie a anului trecut si a fost finalizata la sfarsitul lunii iulie, dupa obtinerea avizelor de la autoritatile de supraveghere din cele trei tari, dar valoarea acesteia nu a fost facuta publica pana acum. Aviva nu a precizat la cat a fost evaluat businessul din fiecare tara. Totusi, avand in vedere ca afacerile din Romania reprezentau mai putin de 10% din primele subscrise de britanici in cele trei tari, iar activele administrate treceau cu putin de acest prag, subsidiara locala a Aviva ar fi putut fi evaluata la 4-6 mil. euro. Aceasta inseamna un multiplu de 0,25 din primele subscrise de companie in 2011. 

O companie de asigurari este evaluata ca multiplu de prime brute subscrise, cotatiile ajungand si la 200% din afaceri in anii de boom. Acestea au mai scazut insa pe fondul crizei. Cele trei subsidiare din regiune vandute de Aviva au avut in 2011 afaceri cu mulate de 186 mil. euro, din care numai 16 mil. euro au fost primele subscrise pe piata romaneasca. 

Valoarea activelor brute administrate in cele trei tari se ridica la 379 milioane de lire sterline (470 mil. euro). Activele nete erau de numai 32 mil. lire, britanicii afirmand in raportul privind activitatea de anul trecut ca aceasta tranzactie le-a adus un profit de 3 milioane de lire sterline (3,7 mil. euro). Cele trei companii au fost scoase la vanzare de Aviva deoarece grupul britanic si-a schimbat strategia si a decis sa renunte la pietele de mici dimensiuni. Britanicii nu au reusit sa se impuna pe plan local, desi au intrat pe piata la inceputul anilor 2000 si au avut pierderi in mod constant timp de un deceniu. Americanii au cumparat si divizia locala de pensii a Aviva, care administreaza un fond de pensii private obligatorii cu active de peste 100 mil. euro dar tranzactia urmeaza sa fie finalizata in perioada urmatoare. 

„Vanzarea businessului de pensii din Romania urmeaza sa primeasca aprobarea din partea autoritatilor de reglementare si este de asteptat ca tranzactia sa se finalizeze in urmatoarele 12 luni“, se arata in raportul grupului britanic. 

Tranzactia dintre MetLife si Aviva vine in contextul in care piata locala de asigurari se afla intr-un proces de reasezare dupa patru ani de criza. Astfel, austriecii de la VIG si-au consolidat anul trecut afacerile de asigura ri generale printr-o fuziune intre Omniasig si BCR Asigurari, dupa o miscare similara a italienilor de la Generali. 

Totodata, francezii de la AXA au intrat in 2010 pe piata locala prin achizitionarea Omniasig Life iar in 2012 nemtii de la Gothaer au preluat Platinum de la Constantin Toma fostul sef al Omniasig. 

Americanii de la MetLife au intrat pe piata locala la sfarsitul lui 2010 prin preluarea subsidiarei locale a Alico in cadrul unei tranzact ii globale. MetLife detine in prezent circa 16% din piata locala de asigurari de viata si se pozitioneaza pe locul trei dupa ING Asigurari si BCR Asigurari de Viata. 

MetLife are in Romania circa 1,1 milioane de clienti de asigurari de viata, la care se adauga alti 825.000 de participanti la fondurile de pensii.

Sursa: Ziarul Financiar

Amanarea termenului a fost decisa prin ordonanta de urgenta. Guvernul a decis, in decembrie 2012, prin ordonanta de urgenta, sa desfiinteze autoritatile de supraveghere din domeniul financiar, cu exceptia celor care tin de BNR. astfel ca atributiile si tot personalul CNVM, CSA si CSSPP vor fi preluate pana cel tarziu in luna martie de catre o noua institutie Autoritatea de Supraveghere Financiara. 

La acel moment, Guvernul a stabilit ca noua structura va incepe sa functioneze pana la 15 martie 2013, termen propus ulterior spre amanare de Comisia juridica a Camerei Deputatilor, pana la 15 aprilie 2013.

Sursa: Mediafax

Valoarea daunelor pentru vatamari corporale si daune morale a fost de 247 mil. lei (56 mil. euro) in primele noua luni din 2012, plus 43% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Cazurile in care asiguratorii platesc despagubiri de multe sute de mii sau chiar milioane de euro victimelor accidentelor de circulatie s-au inmultit in ultimii doi-trei ani, pe masura ce romanii constientizeaza ca o simpla polita de raspundere civila auto (RCA) acopera mai mult decat daunele materiale. 

Cea mai mare despagubire achitata anul trecut s-a ridicat la aproape 2 mil. euro, dar aproape fiecare asigurator de talie mare are la activ plati de sute de mii de euro, ceea ce pune o presiune uriasa in directia majorarii preturilor. Dauna de 2 mil. euro a fost achitata de compania Astra, cel mai mare asigurator local, pentru un accident produs in strainatate. O despagubire de circa un milion de euro a platit si Asirom, tot pentru un accident produs in strainatate, suma acoperind atat pagubele materiale, cat si cele pentru vatamari corporale si morale. 

Despagubiri intre 250.000 si 500.000 de euro au platit si asiguratorii Generali, Uniqa si Allianz-Tiriac, potrivit datelor transmise de companii la solicitarea ZF. Euroins, un jucator cu o prezenta puternica pe piata RCA, afirma ca cea mai mare dauna platita anul trecut pe o polita RCA este de 54.000 de euro. Peste 90% din businessul companiei este concentrat pe segmentul politelor auto obligatorii. O dauna de 38.000 de euro pe o polita RCA a platit si Omniasig, a doua mare companie locala de asigurari. 

Despagubirile pentru vatamari corporale si daune morale au crescut rapid in ultimii ani, pe masura ce si limitele stabilite prin lege pentru astfel de daune s-au majorat. Valoarea acestor daune s-a ridicat la 247 mil. lei (56 mil. euro) in pri mele noua luni din 2012, fiind in crestere cu 43% fata de aceeasi perioada a anului trecut, potrivit datelor CSA. 

Aceste despagubiri sunt achitate fie in urma unei intelegeri amiabile intre victima si compania de asigurari, fie in urma unei hotarari judecatoresti, in cazul in care cele doua parti nu ajung la un acord comun. Cele mai multe dosare ajung insa in instanta, deoarece clientii sunt nemultumiti de sumele oferite de companiile de asigurari. Conform celor mai recente date, din 2011, aproape jumatate din dosarele de despagubire au fost solutionate in instanta. Ca valoare a daunelor platite, dosarele solutionate in instanta reprezinta doua treimi din total. Dauna medie platita in instanta a fost de 90.000 de lei in 2011, in timp ce in cazul solutionarii amiabile dauna medie este de circa 38.500 de lei. 

Limita de despagubire pentru vatamari corporale este de 5 mil. euro, in timp ce pentru daune materiale despagubirea maxima este de 1 mil. euro. Limitele de despagubire au crescut treptat in ultimii ani pentru ca Romania a trebuit sa se alinieze la normele UE. Aceste limite sunt calculate pentru un eveniment asigurat, indiferent de numarul persoanelor prejudiciate. Asigurarile RCA reprezinta circa o treime din piata locala a asigurarilor generale, primele subscrise anul trecut pe aceas ta clasa ridicandu-se la 2,1 mld. lei. 

Totodata, despagubirile platite au insumat 1,7 mld. lei. Asigurarile auto obligatorii genereaza cele mai mari pierderi asiguratorilor, in conditiile in care banii incasati acopera doar 70% din cheltuielile cu daunele plus cheltuielile operationale si cele cu emiterea politelor. Cu toate astea, portofoliile multor companii sunt dominate de vanzarile de asigurari RCA, pentru ca asiguratorii au folosit in trecut aceasta polita pentru atragerea clientilor si pentru a-si constitui o baza de asigurati carora sa le vanda ulterior si polite mai profitabile. Calculele asiguratorilor au ramas insa de cele mai multe ori doar pe hartie.

Sursa: Ziarul Financiar

O usoara crestere a subscrierilor la asigurarile generale, o stagnare a evolutiei asigurarilor de viata si un total agregat de 7,5 mld lei, mai mare cu circa 4 % fata de 2011, reprezinta principalele repere ale rezultatelor celor 22 de membri UNSAR (Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania), in 2012.

Calculul a avut in vedere valoarea nominala a cifrelor, neidexate cu rata inflatiei. Corelate cu estimarile principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada de raportare, rezultatele asiguratorilor UNSAR indica o scadere in termeni reali , ceea ce inseamna ca piata de profil nu si-a revenit dupa anii de criza economica. In acelasi timp insa, aceleasi rezultate, comparate cu cifrele anilor trecuti indica un trend usor crescator ceea ce reprezinta un motiv de optimism pentru perioada urmatoare.

Si alti indicatori de referinta pentru domeniul asigurarilor reflecta o usoara revenire a pietei asigurarilor. Gradul de penetrare al asigurarilor, calculat ca raport dintre primele brute subscrise si populatia tarii, arata ca in medie cheltuielile cu asigurarile "per capita au fost de 97,9 euro in 2012, suma in crestere fata de 2011 (97,1 euro), respectiv 2010 (91,8 euro). In completare, densitatea asigurarilor a fost anul trecut de 1,4% , la fel ca in anul 2011 ceea ce indica faptul ca acest sector al economiei functioneaza in stransa interdependenta cu principalele ramuri economice care contribuie la formarea Prodului Intern Brut (PIB). Facem mentiunea ca indicatorii la care am facut referire (densitatea si gradul de penetrare al asigurarilor) sunt calculati la nivelul pietei si nu la cel al Uniunii Asiguratorilor - UNSAR. Acestia sunt insa la fel de relevanti si pentru membrii Asociatiei intrucat UNSAR contribuie cu peste 90% la subscrierile intregii piete.

Structura subscrierilor pe cele doua mari clase de asigurari, asigurarile generale si cele de viata indica , asa cum am precizat deja, o usoara crestere la nivelul asigurarilor generale, comparativ cu anul precedent. In cifre, membrii UNSAR au inregistrat in 2012 un volum de prime brute subscrise la asigurarile generale de 6 mld lei, fata de 5, 4 mld in 2011. Evolutia se datoreaza in principal liniilor de asigurari de sanatate, celor de asigurari de accidente,( inclusiv accidente de munca si boli profesionale) si asigurarilor de garantii. In ce priveste asigurarile facultative de locuinte, dupa rezultatele bune din 2011, subscrierile au scazut in 2012 cu peste 80 mil lei, de la 629 mil lei la 543 mil lei pe fondul deselor schimbari legislative in centrul carora s-a situat problematica asigurarilor obligatorii de locuinte.

In ce priveste asigurarile de viata, stagnarea este cuvantul cheie pentru perioada de raportare. Aceasta inseamna ca membrii UNSAR au inregistrat un volum similar de subscrieri, circa 1,5 mld atat in 2012 cat si in anul anterior la care se adauga un volum relativ similar de indemnizatii brute platite . Ca tendinta evolutiva la aceasta clasa de asigurari, putem mentiona modificarea structurii de portofoliu de la an la an, inclusiv in 2012, in sensul majorarii ponderii asigurarilor de tip traditional in detrimentul celor cu componenta de investitie.

In anul 2012, indemnizatiile brute platite de asiguratorii UNSAR au totalizat 4,3 mld lei, in crestere cu circa 5% fata de anul precedent. De remarcat faptul ca in cazul asigurarilor de raspundere civila auto, indemnizatiile brute platite au fost mai mari decat nivelul subscrierior in special din cauza cresterii nivelului despagubirilor pentru cazurile de vatamari corporale si daune morale.