Asiguratorii au raportat anul trecut incasari din prime de circa 424 mil. lei (95 mil. euro) din asigurari de raspundere civila generala si subscrieri de 153 mil. lei (34 mil. euro) in contul asigurarilor de garantii. 

Cresterile pe cele doua clase au fost de 58% si respectiv 35%. Rata daunei pe clasa asigurarilor de raspundere generala, polite care acopera pagubele produse de asigurati tertilor ca urmare a neglijentei, erorilor sau omisiunilor este destul de mica, aceasta situandu-se la circa 25% anul trecut, in scadere fata de 2011. 

O alta clasa de asigurari care in ultimii ani a starnit atentia asiguratorilor este cea a asigurarilor de garantii. Aceste polite sunt incheiate de obicei pentru proiectele de infrastructura pentru ca firmele care participa la procedurile de achizitie publica au nevoie de astfel de asigurari. Segmentul asigurarilor de garantii s-a dovedit profitabil, ponderea daunelor achitate in volumul primelor subscrise fiind de sub 5%. Asigurarile de garantii s-au dovedit profitabile, ponderea daunelor achitate in volumul primelor subscrise fiind de sub 5%.

Pe partea de despagubiri scaderea subscrierilor pe segmentul auto a avut ca efect si diminuarea numarului de indemnizatii platite, a continuat Andriescu. "Mai putine polite vandute, mai putine despagubiri. Mai putine, dar de valori din ce in ce mai mari. Numarul cererilor de despagubire pentru vatamari corporale si daune morale este in crestere, iar rezervele constituite de asiguratori trebuie sa se ridice la nivelul pretentiilor formulate de persoanele pagubite. Sumele imobilizate in rezervele tehnice sunt substantiale si pot afecta semnificativ atat rata daunei, cat si marja de solvabilitate a asiguratorilor", a afirmat seful UNSICAR. 

Cresterea in ritm galopant a obligatiilor de plata pentru daune nepatrimoniale ar trebui sa se reflecte in mod direct in pretul pe care fiecare sofer trebuie sa-l plateasca pentru asigurarea RCA. 

"Este foarte adevarat ca evolutia pozitiva a volumului despagubirilor ar fi trebuit acompaniata cu o crestere corespunzatoare a tarifelor de prima. Insa nu trebuie sa uitam ca aceasta criza financiara a pus la grea incercare capacitatea companiilor de a raspunde rapid la permanentele schimbari ale conditiilor de piata", a aratat Andriescu. In plus, a mentionat seful UNSICAR, piata de asigurari este dependenta de nivelul de trai al consumatorilor, indiferent ca sunt persoane fizice sau juridice. "Atata timp cat consumatorii de produse de asigurari se vor confrunta cu probleme legate de siguranta si nivelul salariului sau, in cazul clientilor corporate, de scaderea cifrei de afaceri, aceasta industrie nu poate reintra pe o crestere sustinuta", a mentionat seful asociatiei brokerilor. 

Potrivit datelor CSA, piata asigurarilor auto (RCA si CASCO) genereaza circa 50% din subscrierile asiguratorilor locali, care anul trecut au crescut cu 5,8%, la 8,27 miliarde de lei. Subscrierile din polite auto au insumat 4,1 miliarde de lei, din care RCA 2,13 miliarde de lei. 

Pe de alta parte, Dan Constantinescu, membru in Consiliul CSA, a afirmat ieri ca promovarea de catre asiguratori a unei strategii de dezvoltare bazata pe pret va fi sortita esecului, in conditiile in care avansul indemnizatiilor platite l-a depasit pe cel al primelor subscrise.

Desi exista unele dificultati de implementare ale acestor sisteme, cele mai mari probleme sunt cele teoretice. Vasile Barbu, presedinte al Asociatiei Nationale pentru Protectia Pacientilor (ANPP), a explicat ca, in mare, nu ar trebui sa apara disfunctionalitati legate de securitatea datelor, insa ar trebui sa se ia in calcul si cazurile in care ar putea aparea probleme de confidentialitate. Potrivit acestuia, este vorba de informatiile privind compatibilitatea in cazul transplanturilor, unde daca anumite date sunt cunoscute de terte parti exista riscul incheierii unor "tranzactii". "Acestea sunt niste scenarii pe care autoritatile trebuie sa le ia in calcul si sa gaseasca solutii de securizare a datelor", a afirmat Vasile Barbu. 

Presedintele ANPP a mai declarat ca ar mai putea aparea probleme in cazul persoanelor care sufera de anumite afectiuni si care nu vor sa fie cunoscute, aceasta pentru ca ar putea fi discriminate de angajatori. De asemenea, ar mai putea aparea dificultati atunci cand o persoana vrea sa isi incheie o asigurare privata de sanatate, iar asiguratorul ar avea acces in sistemul de date. "In acest caz se pot solicita niste prime de asigurare foarte mari sau ar putea fi refuzata incheierea politei doar pentru faptul ca asiguratorul a scormonit in istoricul medical", a spus Vasile Barbu. 

Acesta a explicat ca principalele probleme apar atunci cand terte parti pot accesa informatiile medicale personale. Dosarul electronic, obligatoriu din ianuarie 2014 Intrebat daca este posibil ca in ianuarie 2014 sa fie finalizat dosarul electronic al pacientului, presedintele ANPP a raspuns afirmativ, explicand ca o parte din datele medicale ale oamenilor sunt deja in sistem, iar celelalte informatii pot fi completate pe parcurs. "Dosarul electronic al pacientului trebuie sa fie accesat online pe baza cardului de sanatate. Pacientul trebuie sa poata si el sa vada tot istoricul lui medical, cand a fost spitalizat, ce diagnostic a primit, ce tratament etc", a mai afirmat Vasile Barbu. 

Cristian Hotoboc, presedintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Paraclinice Palmed, spune ca teoretic s-a implementat reteta electronica, dar practic exista anumite dificultati. "Trebuie sa se mai puna in functiune un anumit modul pentru ca aceasta sa poata functiona in parametri normali", a declarat acesta. Potrivit lui, despre dosarul electronic inca se mai discuta. "Probabil dupa ce vor fi definitivate pachetul de baza si cardul de sanatate va urma sa fie implementat si dosarul medical electronic, dar mai e mult pana acolo", a explicat Cristian Hotoboc. 

Medicii de familie nu vor distribui cardul de sanatate Rodica Tanasescu, presedinte al Asociatiei Medicilor de Familie, spune ca problemele legate de reteta electronica sunt cauzate de faptul ca multe spitale, nu toate, in mod ilegal, nu elibereaza pacientilor aceste retete electronice si medicii de familie sunt pusi in situatia de a alege intre a lasa pacientii fara medicamente sau a incalca legea. "Despre dosarul electronic nu am mai auzit nimic, probabil se lucreaza la implementarea lui", a mai afirmat Rodica Tanasescu. 

In ceea ce priveste cardurile de sanatate, presedintele Asociatiei Medicilor de Familie a spus ca medicii de familie nu vor fi cei care le vor distribui. "Cardurile nationale le asteptam, le vom folosi cand vor fi gata, dar nu le vom distribui", a declarat ea, adaugand ca ministrul Sanatatii a acceptat ideea ca aceste carduri sa nu fie distribuite de medicii de familie, probabil vor fi distribuite prin Posta. "Cardul de sanatate este o legatura intre asigurator si asigurat. Medicul de familie are un contract cu asiguratorul de prestari servicii medicale, nu administrative", a continuat Rodica Tanasescu. 

Vasile Barbu a mai explicat ca in implementarea cardului de sanatate "nu se mai misca nimic". "Probabil se asteapta dosarul electronic", a afirmat el, adaugand ca ar avea sens implementarea in acelasi timp a dosarului electronic si a cardului. Despre reteta electronica, presedintele ANPP spune ca functioneaza, in mare parte, bine. "Reteta electronica functioneaza bine. Exista anumite probleme, se mai blocheaza Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) intre anumite ore, dar acestea sunt cazuri izolate. Problemele sunt mai putine acum, lucrurile incep sa se mai aseze", a continuat acesta. Alte probleme care mai apar sunt, conform lui, reprezentate de faptul ca la medicii de familie unii pacienti neasigurati apar ca fiind asigurati si invers. 

Potrivit datelor Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, aproximativ 87% dintre medici au prescris cel putin o reteta in format electronic, pana la sfarsitul anului 2012, si cel putin 90% dintre farmacii au eliberat o reteta electronica. La finele anului trecut cardul electronic a fost lansat intr-un program-pilot, la Arad. Cardul este obligatoriu de la 1 ianuarie 2013 pentru toti cetatenii romani de peste 18 ani si va contine datele de identificare ale posesorului: numele acestuia, codul unic de asigurat (format din 20 de caractere si diferit de CNP), precum si informatii medicale despre detinator. Cardul va permite identificarea calitatii de asigurat si va oferi medicilor o serie de date medicale cu risc vital ale pacientilor.

Din primele cercetari efectuate de agentii de la Sectia 25 Politie a reiesit ca autovehiculele puteau fi incendiate intentionat de un tanar, in varsta de aproximativ 20 de ani, care locuia cu chirie intr-un bloc din apro pierea parcarilor in care au ars masinile. 

Multe masini nu aveau asigurare CASCO asa ca proprietarii vor suporta paguba.

Asigurarile corporate sunt principala speranta a asiguratorilor in conditiile in care clientii de retail cumpara rareori o alta polita in afara celor obligatorii (auto sau de locuinte) si in plus competitia pe pret le-a adus asiguratorilor pierderi de sute de milioane de euro din asigurari auto obligatorii. Pierderile uriase au insemnat si probleme cu plata despagubirilor solicitate, astfel ca asiguratorii trebuie sa recupereze acum si increderea asigurati lor, nu doar banii pierduti in ultimii ani. 

Aceste subiecte vor fi dezbatute pe larg in cadrul seminarului despre asigurari organizat de Ziarul Financiar miercuri. Invitati la acest seminar sunt Vasile Nicula, presedintele Comisiei de buget-finante din Senat, Dan Constantinescu, membru in consiliului CSA, Carmen Radu, membru in comitetul de directie al UNSAR, Bogdan Andriescu, presedintele UNSICAR, Catalin Chiriac, vicepresedintele Astra, Theodor Alexandrescu, presedintele Metropolitan Life, Mihai Tecau, presedintele Omniasig. Din partea clientilor corporate, principala tinta a asiguratorilor in aceasta perioada, vor fi prezenti Florin Popa, business to business director al Orange Romania, Razvan Diaconescu, directorul general al Impuls Leasing, precum si un reprezentat al Ursus Breweries. 

Unul dintre subiectele-cheie de pe agenda legiuitorului este infiintarea Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF), organism care ar trebui sa reglementeze piata asigurarilor, alaturi de cea a pensiilor private si cea de capital. Legea de infiintare a autoritatii a fost retrimisa in Parlament de catre presedintele Traian Basescu, urmand sa fie adoptata sub o noua forma. 

La randul sau, actuala autoritate de supraveghere (CSA) s-a implicat mai puternic in ultima perioada in apararea clientilor nemultumiti de gestionarea dosarelor de dauna, mai multi sefi ai unor asiguratori mari fiind amendati anul trecut din cauza numarului mare de reclamatii. CSA vrea sa schimbe acum si normele privind asigurarile auto obligatorii pentru a limita pierderile inregistrate de companiile de asigurari din aceste polite. 

Asiguratorii cauta acum nise de piata mai profitabile, una dintre zonele vizate fiind asigurarile de sanatate, care au un potential urias, dar numai in contextul unei reforme ample in sistemul de sanatate, care deocamdata intarzie sa apara. Clientii corporate sunt principala tinta a asiguratorilor si pe acest segment de piata. Asigurarile de sanatate insumeaza in prezent numai 1% din piata asigurarilor, care anul trecut s-a ridicat la 1,8 miliarde de euro. Piata asigurarilor a crescut cu aproape 6% in 2012 dupa trei ani de scadere accelerata. Politele auto au reprezentat circa jumatate din vanzari. 

CATALIN CHIRIAC - vicepresedintele Astra Asigurari ocupa de anul trecut pozitia de vicepresedinte al Astra, cel mai mare asigurator local. Anterior a lucrat in cadrul Euroins pe pozitia de director de asigurari. Este absolvent al Facultatii de Medicina si Farmacie si are o experienta de 12 ani in asigurari. 

DAN CONSTANTINESCU - membru in consiliul CSA este membru al consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor din iunie 2006. A absolvit Facultatea de cibernetica din cadrul ASE si are un doctorat in stiinte economice. A fost presedinte al Libra Bank, al societatii de investitii Safi-Invest si parlamentar. 

FLORIN POPA - business to business director al Orange Ocupa functia de business to business director al Orange Romania din luna februarie a acestui an. Anterior a fost timp de sase ani directorul de vanzari si distributie al companiei. Este licentiat in economia si dreptul afacerilor.

Masurile au fost adoptate in contextul in care austriecii au incercat in ultimii ani sa accelereze restructurarea operatiunilor locale pe fondul scaderii afacerilor in perioada de criza si al cresterii volumului despagubirilor. Accelerarea de anul trecut a restructurarii a avut loc inclusiv pe fondul fuziunii dintre Omniasig si BCR Asigurari, doua companii care concurau pe acelasi segment de piata. Omniasig si BCR Asigurari au trecut printr-un proces dur de restructurare inainte de a fuziona care a insemnat inchiderea a 125 de unitati din cele 350 si disponibilizarea unui angajat din sase. 

De altfel, cele mai multe disponibilizari s-au facut la cele doua companii, unde mai mult de 14% din oameni au plecat, iar numarul unitatilor teritoriale a scazut cu aproape 40%. VIG spera la reducerea costurilor operationale cu 10 mil. euro/an ca urmare a acestei fuziuni. 

La Asirom, austriecii au inchis 10 sucursale pe parcursul anului trecut. Totodata, 150 de oameni au plecat. Pierderile uriase adunate de industria asigurarilor in ultimii ani au determinat multe companii de asigurari sa inchida o buna parte din agentii si sa se reorienteze spre alte canale de distributie: brokeri, bancassurance sau vanzari online. 

Chiar daca au redus costurile, austriecii nu au reusit sa readuca afacerile pe plus, iar in ultimii doi ani au functionat pe pierdere. Anul trecut pierderile s-au adancit, rezultatul negativ consolidat al celor trei companii din portofoliul VIG s-a situat la circa 20,5 mil. euro, cu peste 50% mai mare decat pierderea consemnata in 2011. 

Grupul pune rezultatele negative in principal pe seama scaderii primelor brute subscrise pe clasa asigurarilor generale si a accelerarii cheltuielilor cu despagubirile pe zona asigurarilor de raspundere civila auto (RCA). 

Veniturile din vanzarile de polite generale operate de grup au coborat cu 17% pe parcursul anului trecut, pana la 334 mil. euro. Pe de alta parte pe nisa asigurarilor de via ta austriecii au inregistrat venituri din subscrieri mai mari cu circa 13% anul trecut comparativ cu 2011, incasarile din aceste polite ajungand la 114 mil. euro. 

De altfel, BCR Viata nu a fost afectata de restructurarea de anul trecut, numarul angajatilor ramanand constant la 110. VIG controleaza circa un sfert din piata locala de asigurari si a subscris prime brute de circa 448 mil. euro anul trecut, in scadere cu 11% fata de 2011. Grupul opera la finalul lui 2012 o retea teritoriala de 370 de agentii. Cea mai mare parte a vanzarilor de asigurari de viata are loc prin canalul de bancassurance, in cadrul unui parteneriat incheiat cu BCR, cea mai mare banca locala.

Raed Arafat sustine ca ministrul Sanatatii a numit o comisie, care include si reprezentanti din Colegiul Medicilor.

Legea malpraxisului va actiona nu numai impotriva medicului care a comis malpraxis, ci si in favoarea pacientului victima, prin acordarea de despagubiri direct de la firma de asigurari.

„In momentul in care are loc un malpraxis, procesul trebuie sa mearga mai departe, iar victima sa primeasca despagubire. Daca se rezolva acest lucru, iar solutionarea vine de la asigurari, s-ar putea sa rezolvam foarte multe din nemultumirile populatiei", a mai spus Arafat.

Capital Leasing, firma-fanion a grupului, gestioneaza un portofoliu cu o valoare care depaseste suma de 120 mil. lei, genernd un profit impozabil de peste 1,5 mil. lei. 

Capital Fleet, desi actioneaza intr-o piata ce a inregistrat o crestere de 12%, a reusit sa depaseasca media printr-o crestere de peste 35% fata de anul 2011. 

Capital Asig, pe baza parteneriatelor pe care le are cu firmele de asigurare/reasigurare din top 10 national, a reusit performanta de a intermedia prime brute subscrise in cuantum de peste 4,5 mil. lei in cursul anului trecut. 

Istoria noului grup financiar are la baza infiintarea, in anul 2000, a Capital Leasing, care a luat fiinta in orasul Slatina. in anul 2002, firma a deschis prima sucursala in Bucuresti. Lund in considerare diferentele mari dintre piata locala si cea centrala, Capital Leasing a relocat in Bucuresti, incepnd cu anul 2003, cea mai mare parte dintre activitatile sale, pastrnd la Slatina partea de back-office (contabilitatea, logistica) si ctiva reprezentanti de vnzari. in anul 2007, sediul central al firmei a fost mutat in Bucuresti, iar biroul din Slatina a devenit sucursala. 

"Povestea noastra a inceput atunci cnd am urmat o idee, am transpus-o intr-un plan de afaceri si am adaugat multa munca si perseverenta. Am implementat tot ceea ce stiam despre domeniul finantelor si am ales cea mai buna echipa. Aceste ingrediente au creat mediul optim care sa ne ajute sa gandim liber, sa fim creativi. Asa putem astazi sa aplicam cu succes conceptul de leasing creativ'', a declarat Viorel Nica, fondatorul Capital Leasing si Manager General al Grupului. 

Extinderea activitatilor a determinat in timp aparitia Capital Asig, companie de intermedieri in domeniul asigurarilor. A urmat Capital Auto, care a venit ca o completare a necesitatilor semnalate de catre clientii Capital Leasing pentru autovehiculele finantate. Capital Auto s-a dezvoltat semnificativ, astazi ajungnd sa detina, la Slatina, unul dintre cele mai mari complexe de intretinere si service auto din zona de sud-est a Romaniei, complex ce se intinde pe o suprafata de peste 4.000 de mp construiti. 

Capital Asig a oferit de la bun inceput servicii complete de asigurare pentru utilizatorii de bunuri (mobile sau imobile) finantate de catre Capital Leasing. 

O alta firma infiintata in anii imediat urmatori a fost Capital Fleet Services. Din 2004, anul infiintarii sale, Capital Fleet activeaza in domeniul leasing-ului operational, prestnd activitati de inchiriere si leasing, cu autoturisme si autovehicule rutiere usoare. Firma ofera un produs modern, flexibil si transparent din punctul de vedere al costurilor. "Nu implementam un produs generalizat. Mai degraba gasim solutii particularizate care sa ofere o maxima satisfactie clientilor nostri", a spus Viorel Nica. 

Capital Financial Services este cea mai noua entitate a Grupului Capital. Firma urmeaza aceeasi strategie si viziune ca oricare companie din cadrul Grupului: crestere, dublata de calitatea portofoliului si a serviciilor. Domeniul in care va activa societatea este definit de imbinarea dintre sisteme traditionale de plati financiare si mediul online. 

"Urmarim ca relatia clientilor nostri cu lumea finantelor sa fie una de sustinere, business-to-business, bazata pe solidaritate, incredere reciproca si interese comune. Asiguram un mediu de afaceri solid si consistent. Suntem ghidati de o filosofie simpla: sa ne cunoastem mai bine, sa avem incredere unii in ceilalti, sa ne facem planuri si sa ne dezvoltam impreuna. Pentru ca suntem convinsi ca atentia noastra la detalii se poate masura in planuri mai mari si mai indraznete", a precizat Viorel Nica.

„Oamenii au nevoie de bani si apeleaza la sursele pe care le au in conditiile in care economia nu isi revine. Cred ca majoritatea apeleaza la acesti bani pentru a-si acoperi cheltuielile zilnice, nu pentru a face vreo achi zitie mai importanta“, spune Bogdan Andriescu, presedintele UNSICAR – asociatia profesionala a brokerilor de asigurari. 

Aproape trei sferturi din plati, respectiv 309 milioane de lei (69 mil. euro), au fost efectuate de companiile de asigurari cu titlul de rascumparari totale, ceea ce inseamna ca detinatorii politelor respective au renuntat complet la relatia cu asiguratorul. Anularile de polite au crescut anul trecut dupa ce apele se mai linistisera in 2011 pe fondul asteptarilor de revenire a economiei. Volumul rascumpararilor achitate de companiile de asigurari de viata a explodat in criza din cauza scaderii veniturilor populat iei, a cresterii somajului si in conditiile in care clientii au devenit tot mai speriati de scaderea randamentelor din investitii. 

Chiar daca scaderea randamentelor s-a oprit in ultimul an, nevoia de lichiditati se reflecta in continuare in volumul politelor anulate. Politele de tip unit-linked (asigurari de viata cu componenta investitionala) au dat cele mai mari batai de cap asiguratorilor. De exemplu, anul trecut sumele retrase din aceste conturi s-au ridicat la 246 milioane de lei (55 mil. euro), adica 57% din total. Spre deosebire de asigurarile de viata traditionale, pentru care asiguratorul garanteaza un randament minim, in cazul poli telor unit-linked clientii isi asuma intregul risc investitional. 

Cresterea rascumpararilor de polite vine in contextul in care vanzarile de asigurari de viata au stagnat practic in criza. Asiguratorii au incasat anul trecut circa 1,8 mld. lei (400 mil. euro) din polite de viata, nivel similar cu cel inregistrat in 2008. Spre comparatie in perioada anterioara de patru ani, piata asigura rilor de viata crescuse cu aproape 80%. Asigurarile unit-linked au scazut anul trecut sub 35% din vanzarile totale de polite de viata. Sumele incasate din acest tip de polite s-au ridicat la 626 milioane de lei (140 mil. euro), ceea ce inseamna o crestere de numai 2% fata de 2011. 

Clientii au inceput sa evite politele unit-linked pe fondul volatilitat ii ridicate a burselor si au devenit mult mai atenti la produsele care le garanteaza valoarea capitalului investit. Un episod de panica pentru clienti a fost reprezentat si de tensiunile de pe pietele financiare din vara anului trecut, cand randamentele din investit ii au intrat din nou, pentru un scurt moment, in teritoriul negativ. 

Totusi, pe langa scaderea randamentelor si nevoia de lichiditati a clientilor, un rol important in decizia acestora de a-si anula politele de asigurare l-a avut si consultanta ne adecvata primita in momentul incheierii con tractului. Multi agenti de asigurare au promovat aceste polite ca fiind simple produse de economisire, iar clientii s-au speriat in momentul in care au descoperit ca sumele din cont incep sa scada. Asigurarile unit-linked sunt incheiate pe termen lung iar in cazul in care sunt rascum parate in primii ani dupa constituire, clientii primesc de obicei sume mult mai mici decat banii investiti efectiv deoarece costurile de administrare sunt concentrate in primii ani. 

In plus, orice polita de asigurare are si o componenta de protect ie, astfel ca nu toata suma platita de client ajunge in contul sau de investitii.

Asa cum explica Alin Dicu, branch manager Asko 24, prima de asigurare pentru cei ce transporta bunuri la temperatura controlata este mai mare, proportional cu riscul, si ea acopera si deteriorarea marfurilor prin defectarea instalatiei frigorifice sau orice alta eroare, cu conditia ca intretinerea vehiculelor si aparatelor sa fie corespunzatoare. Iar cazurile din iarna trecuta, cand marfa se deteriora deoarece camioanele ramaneau inzapezite, sau, dimpotriva, cele din timpul verii, cand temperatura depaseste 40 de grade C, sunt printre putinele in care compania de transport nu este raspunzatoare, conform art. 17.2 CMR, care spune ca transportatorul este exonerat de raspundere daca pierderea, avaria sau intarzierea a avut drept cauza o culpa a persoanei care are dreptul sa dispuna de marfa, un ordin al acesteia nerezultand dintr-o culpa a transportatorului, un viciu propriu al marfii sau circumstante pe care transportatorul nu putea sa le evite si ale caror consecinte nu le putea preveni. Acest risc este dificil de asigurat chiar si de catre proprietarul marfii intr-o polita Cargo „all risk", asa cum mai precizeaza Alin Dicu. 

Pe de alta parte, o situatie ce poate aparea este aceea a contaminarii unor bunuri ca urmare a transportului in aceeasi duba in care s-a transportat marfa purtatoare de germeni/miros. In acest caz este greseala transportatorului si el este responsabil, deoarece era obligat sa prezinte duba/echipamentul in conditii perfecte. Situatia este prinsa in contractul de asigurare CMR, dar cu conditia ca soferul sa nu fie si administratorul/proprietarul firmei de transport, pentru ca in acest caz poate fi vorba de neglijenta majora si asiguratorul poate refuza plata despagubirii. 

Asko 24 are, la nivel european, peste 5.000 de clienti firmei de transport, iar cei care activeaza pe piata marfurilor la temperatura controlata au de la 5-10 pana la 300 camioane frigorifice sau flote mixte. In ceea ce priveste clientii din tara noastra, compania le- a acordat despagubiri mai ales pentru marfa contaminata, marfa deteriorata din cauza defectarii agregatului frigorific, refuzul impus de standardul calitatii marcii respective, desi marfa era in conditii bune din punct de vedere al raportului sanitar, si accidentele, care intra in categoria evenimentelor „clasice".

Flota Germania Fluggesellschaft are in componenta 19 de aeronave (11 - Boeing B737 si opt aeronave Airbus A319). 

Valoarea totala a flotei este de 700 de milioane de dolari. Iulius Alin Bucsa, presedinte directorat Astra Asigurari, a precizat ca acest contract este inca un pas in extinderea internationala a companiei. Germania Fluggesellschaft are sediul in Berlin si a fost fondata in anul 1979. 

Compania opereaza curse regulate si de tip charter in peste 30 de destinatii internationale, transportand anual peste 2,5 milioane de pasageri. 

Astra Asigurari administreaza, de peste 20 de ani, majoritatea contractelor din domeniul aviatiei din Romania, inclusiv Tarom (cel mai mare client local in domeniul asigurarilor de mijloace de transport aerian). Astra Asigurari activeaza pe piata din Romania de peste doua decenii. Compania s-a desprins in 1991 din fostul ADAS. 

Compania a deschis doua sucursale in afara teritoriului Romaniei, in Ungaria , la finalul anului 2010 (Astra Biztosito), respectiv in Slovacia (Astra Poistovna) in decembrie 2012. Recent, asiguratorul l-a atras pe Liviu Stoicescu , fost membru al directoratului Omniasig VIG , fiind propus de Consiliul de Supraveghere al Astra ca membru in directorat. 

Astra Asigurari a subscris anul trecut prime de 1,13 miliarde de lei, in crestere cu 12,3% fata de anul precedent, din care 66 milioane de lei reprezinta venituri din polite incheiate de subsidiara din Ungaria, Astra Biztosito. Rezultul Astra nu include si activitatea sucursalei asiguratorului din Slovacia, deschisa in decembrie 2012, care nu a inregistrat subscrieri.